Biserica Roset din oraşul Botoşani este situată pe Bulevardul „Mihai Eminescu".
Ctitorul ei este Spătarul Constantin Roset cu soţia sa, Maria, născută Gheucă. Aceasta se constată din următoarea inscripţie aflată deasupra uşii: „Vezi, dumneata, o, cititorule, că această sfântă şi dumnezeiască biserică ce se numeşte şi se prăznuieşte hramul Întâmpinării Domnului Hristos şi a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, este din temelie lucrată prin osârdia şi cheltuiala d-sale spătarul Constantin Roset şi soţia d-sale, Maria, născută Gheucă, ca să le fie spre veşnică pomenire, la 1826, iulie, 5".
În tot timpul cât au trăit primii ctitori s-au îngrijit foarte mult de biserică întreţinând din avutul lor personalul deservent, compus din 2-3 preoţi şi diaconi dimpreună cu ceilalţi servitori.
Ba încă şi mai mult, căci spătarul Roset, devenind Mare Vornic şi fiind o persoană iubitoare de lumină, înfiinţează în anul 1851, pe lângă această biserică, o şcoală în care, mai întâi, se predau ore de muzică psaltică, pe urmă citire, aritmetică şi gramatică grecească şi moldovenească.
Despre existenţa acestei şcoli ne încredinţează următoarea inscripţie de pe zidul casei care a servit ca şcoală: „Această şcoală s-au făcut în ograda Sfintei Biserici cu hramul Stratenia de d-sa Marele Vornic Constantin Roset, spre învăţătura de psaltichie greceşte şi moldoveneşte a copiilor săraci ci s-au început la anul 1851, septembrie 1, spre învăţătura lor în veci".
Şcoala după secularizare a devenit primară, având primii ei institutori pe Economul Stavrofor Petre Tanasiade.
Dacă fondatorul bisericii s-a îngrijit atât de mult de ea cât a fost în viaţă, apoi neapărat că el a căutat să-i asigure un fond, cu care biserica să se poată întreţine şi după moartea lui. Şi în adevăr, prin testament a făcut-o ca metoc mănăstirii Vorona, lăsându-i spre întreţinere: moşia Tomeşti şi 10 binale (imobile) în oraşul Botoşani şi o sumă importantă de bani. Slujitorilor bisericeşti le-a lăsat, pentru locuinţă un număr de 12 chilii în curtea bisericii.
Odată cu secularizarea averea bisericii a fost confiscată iar la data de 1906, potrivit lucrării Cultul Ortodox, „ea nu are absolut nici o avere, fiind lăsată cu totul în sarcina comunei, care îngrijeşte atât de întreţinerea materială a ei cât şi de personalul slujitor".
Preoţi slujitori: Econom Stavrofor Gh. M. Rugescu, profesor de religie la Liceul şi Externatul Secundar din Botoşani, absolvent a 7 clase în Seminarul „Veniamin" din Iaşi, hirotonit diacon în 1874 şi preot la 25 martie 1876. pentru activitatea sa pastorală a fost ridicat la rangul de stavrofor în ziua de 3 septembrie 1903.
Epitropi ai bisericii: Nicu Roset, mare proprietar, un descendent al fondatorului bisericii; Ioan Niculescu, director şi profesor la Liceul „A.T. Laurian" din Botoşani.